La fel ca toată lumea, anul acesta am petrecut mai mut timp în casă și m-am putut dedica activității mele preferate: cititul. Am citit o mulțime de cărți bune anul acesta, în special de nonficțiune. În acest articol fac lista lecturilor preferate – deși mi-a fost greu să fac acest top 10, pentru că mi-au plăcut mult mai multe de atât. În total am citit aproximativ 80 de cărți anul acesta, plus 20 de cărți începute dar abandonate. De obicei abandonez cărțile ori pentru că nu sunt destul de bune (viața e prea scurtă pentru cărți proaste), ori pentru că nu sunt genul meu (asupra lor mai revin).
Măiestrie, Robert Greene, editura Litera, 608 pagini
Pe scurt, Măiestrie îți arată cum să faci ceea ce iubești și cum să fii cel mai bun, indiferent de domeniul în care profesezi. După ce a petrecut o viață studiind legile puterii, Robert Greene, autorul bestsellerului internațional Cele 48 de legi ale puterii, a descoperit care este calea spre măiestrie pe care au parcurs-o cei mai de succes oameni ai planetei, și ne-o dezvăluie, pas cu pas, în această carte inteligentă și bine structurată. După cum spune chiar autorul în introducerea cărții, geniul nu este ceva cu care te naști, ci este ceva care se poate cultiva prin disciplină, practică și viziune.
De-a lungul secolelor, oamenii au ridicat un zid în jurul măiestriei. Au numit-o geniu și au considerat-o a fi inaccesibilă. Au văzut-o ca pe un rezultat al privilegiului, al talentului înnăscut sau al unei alinieri favorabile a planetelor. Au făcut-o să pară a fi la fel de inconsistentă ca magia. Dar zidul acesta este unul imaginar. Iată adevăratul secret: creierul nostru este opera a șase milioane de evoluție și, mai mult decât orice altceva, această evoluție a creierului a fost menită să ne conducă spre măiestrie, spre puterea latentă existentă în noi toți.
Când m-am apucat de citit Măiestrie, am pornit la drum cu o prejudecată: aceea că este o carte de dezvoltare personală ușurică, însă pe parcurs am decsoperit că este mult mai bună decât mă așteptam.
Cum să dai peste fericire, Daniel Gilbert, editura Litera, 368 pagini
În această carte genială, plină de spirit și accesibilă, renumitul psiholog de la Harvard, Daniel Gilbert, descrie toate festele pe care ni le joacă imaginația și toate iluziile de anticipare care ne fac să ne planificăm prost ziua de mâine și să ne estimăm greșit satisfacțiile. Pe scurt, cartea ne arată că de multe ori suntem nefericiți pentru că pur și simplu nu știm să estimăm corect cât de mult ne va plăcea un anumit lucru sau o anumită activitate în viitor.
Ne purtăm cu viitorii noi de parcă ar fi copiii noștri, petrecând cea mai mare parte a celor mai multe zile făurind zile de mâine despre care sperăm să îi facă fericiți. (…) Greșelile pe care le facem când încercăm să ne imaginăm propriul viitor sunt legitime, obișnuite și sistematice. Au un tipar care ne arată puterile și limitele capacității de previziune, cam în același fel în care iluziile optice ne arată puterile și limitele văzului. Despre asta este vorba în această carte. Descrie ce are știința de spus despre cum și cât de bine își poate imagina creierul uman propriul viitor și despre cum și cât de bine poate prezice care dintre acele variante de viitor i-ar plăcea cel mai mult.
Aducând la viață cele mai noi cercetări științifice în psihologie, în neuroștiintele cognitive, filosofie și în economia comportamentală, Gilbert dezvăluie ce au descoperit oamenii de știință despre capacitatea umană unică de a imagina viitorul și de a prezice cât de mult ne va plăcea când vom ajunge în acel moment. Cu o abilitate deosebită de analiză și cu o scriitură spumoasă, Gilbert explică de ce părem să știm atât de puține despre inima și mintea oamenilor care suntem pe cale să devenim.
Origini, Cum a modelat Pământul istoria omenirii, Lewis Dartnell, editura Litera, 351 pagini
Cartea Origini explorează modul în care am fost creați de Pământ, pentru că fiecare dintre noi este făcut la propriu din pământ, ca toate formele de viață de pe planetă. Apa din corpul tău s-a revărsat odinioară în Nil, s-a transformat în ploaie musonică și a căzut asupra Indiei, apoi a făcut vârtejuri în Pacific. Carbonul din moleculele celulelor tale a fost extras din atmosferă de plantele pe care le consumi. Sarea din lacrimile și transpirația ta, calciul din oasele tale, fierul din sângele tău, toate au fost produse din rocile din scoarța Pământului, iar sulful din moleculele proteice ale părului și mușchilor tăi s-a revărsat din vulcani. Pământul ne-a dăruit și materia primă pe care am extras-o, am prelucrat-o și am transformat-o în uneltele și în tehnologiile noastre, de la topoarele de mână din Epoca Pietrei la computerele de azi.
Lewis Dartnel cercetează Pământul pe o durată de timp uluitoare, arătându-ne că lumea nu a arătat întotdeauna așa și, chiar dacă oceanele și continentele își schimbă poziția în intervale de timp lente din punct de vedere geologic, vechile suprafețe ale Pământului ne-au influențat foarte mult istoria. Acesta analizează natura schimbătoare a Pământului și evoluția vieții de pe planetă din ultimele câteva miliarde de ani; evoluția omului de la strămoșii noștri, primatele, în ultimele cinci milioane de ani; evoluția aptitudinilor umane și răspândirea în întreaga lume, în ultimele sute de mii de ani; progresul civilizației în ultimii zece mii de ani; cele mai recente tendințe ale comerțului, industrializării și globalizării din ultimul mileniu; și, în cele din urmă, modul în care am ajuns să înțelegem această minunată istorie a originii în ultimul secol.
Acest relief divers, care varia mult, atât în spațiu, cât și în timp, a fost leagănul evoluției hominizilor, din care a apărut o maimuță goală și prietenoasă, suficient de inteligentă cât să ajungă să își cunoască originile. Caracteristicile speciei Homo Sapiens – inteligența, limbajul, folosirea uneltelor, cunoștințele sociale și comportamentul de cooperare, care ne-au permis să dezvoltăm agricultura, să locuim în orașe și să creăm civilizații- sunt consecințele ale acestei variabilități climatice extreme din Valea Marelui Rift. Ca toate speciile, suntem produsul mediului nostru: suntem o specie de maimuțe născute din schimbările climatice și tectonice ale Africii de Est.
Clubul 5 am, Robin Sharma, editura Act și Politon, 395 pagini
Clubul 5 am este o carte din seria „nu mă așteptam să îmi placă”. Părea genul de carte care tratează aceleași clișee de dezvoltare personală de tipul cum să îți faci viața mai bună în 5 pași. Însă mi-a plăcut mult, nu știu dacă datorită faptului că Robin este un povestitor foarte bun, însă per total este convingătoare, bine structurată și smart. Este un roman motivațional care te poartă într-o călătorie prin zone îndepărtate ale Pământului pentru a-ți preda pilde despre viață. Iar „călătorind” odată cu autorul și cu personajele sale vei reuși să schimbi lentilele prin care privești viața, pentru a surprinde mai frecvent extraordinarul din ea, în defavoarea obișnuitului. Vei învăța să râzi mai mult, să dansezi mai des și să te joci mai des. Vei învăța să îți simplifici viața și să revii la bucuriile esențiale aflate chiar sub nasul tău.
Autorul prezintă metoda și stilul de viață 5 a.m prin intermediul a 4 personaje simbolice, mentori și ucenici: vrăjitorul, vagabondul, artistul și antreprenoarea. Cei patru se întâlnesc la o conferință de dezvoltare personală în cadrul căreia ia cuvântul Vrăjitorul, un reputat orator. Fiecare dintre aceste personaje are o lecție de învățat și o lecție de oferit. Fiecare dintre cele patru personaje devine astfel o voce, iar autorul surprinde obiectiv societatea zilelor noastre cu slăbiciunile, ridicolul și snobismul ei.
Dacă îți plac cărțile de dezvoltare personală, aceasta este o lectură pe care să o iei în considerare, mai ales că este scrisă creativ, într-un mod diferit față de cărțile de acest gen. Cred că de aceea m-a și cucerit.
Plăcerea este de preferat adevărului terifiant dar măreț conform căruia toate posibilitățile necesită multă muncă, o permanentă reinventare și o dăruire la fel de profundă ca adâncurile mării, pentru a ieși zilnic în larg din portul nostru sigur. Cred că, în fond, seducția mulțumirii de sine și a unei vieți ușoare este de o sută de ori mai brutală decît o viață în care pui totul în joc și iei o poziție de nezdruncinat ca să-ți aperi cele mai luminoase visuri.
Curajul de a fi fericit, Ichiro Kishimi, Fumitake Koga, Editura Litera, 287 pagini
Când am primit cartea aceasta de la editura Litera, nu îmi venea să cred că nu am auzit de ea până acum. Cartea reunește disciplinele mele favorite, filozofia și psihologia, într-un dialog profund dar jucăuș dintre un profesor și discipolul său. Autorii concentrează toate cunoștințele lor în câteva sfaturi simple, dar în același timp profunde, pentru a ne arăta cum putem găsi fericirea. O perspectivă profundă despre cum să‑ți trăiești viața cu mai mult curaj și cum să‑ți găsești fericirea de‑a lungul acestei călătorii.
Filosoful sau profesorul din carte este de părere că secretul unei vieți fericite și împlinite poate fi regăsit în teoriile lui Alfred Adler, una dintre figurile marcante ale psihologiei din secolul al XIX‑lea. Tânărul său discipol pune la îndoială faptul că și‑ar putea îmbunătăți cu adevărat viața doar schimbându‑și modul de gândire. Cu multă răbdare, filosoful îi explică esența psihologiei adleriene, o psihologie a curajului, trecându‑l pe tânăr prin toate etapele mentale necesare pentru a realiza acest lucru și demonstrându‑i atât tânărului, cât și nouă schimbările pe care această teorie le va aduce la modul în care ne trăim viața.
Trecutul nu există. Trecutul despre care vorbești nu este altceva decât o poveste compilată cu măiestrie de tine, cel de acum.
Flux, Psihologia fericirii, Mihaly Csikszentmihalyi, editura Publica, 394 pagini
Celebrele investigații ale psihologului Mihaly Csikszentmihalyi privind „experiența optimală“ au arătat că o trăire este cu adevărat satisfăcătoare în prezența unei stări a conștiinței numită flux. În starea de flux, oamenii trăiesc un sentiment profund de bucurie, creativitate și implicare completă. În această carte, Csikszentmihalyi descrie modurile în care poate fi controlată această stare pozitivă, pentru a nu fi lăsată la voia întâmplării.
Flux: psihologia fericirii ne învață cum, prin ordonarea informației din conștiință, putem descoperi adevărata fericire și putem crește semnificativ calitatea vieții.
Fiecare persoană dispune de o atenție limitată, pe care o poate orienta intențional, ca pe o rază de energie, sau o poate dispersa în activități dezlânate și aleatorii. Forma și conținutul vieții depind de utilizarea atenției. În funcție de cum este investită, rezultă realități complet diferite.
O educație emoțională, Alain de Botton, editura Vellant, 336 pagini
Alain de Botton, ca de obicei, nu mă dezamăgește, cu cartea O educație emoțională, din cadrul seriei The School of Life, recent apărută la editura Vellant. Într-o epocă a confuziei morale şi practice, cărțile de autocunoaștere de calitate sunt necesare, ba chiar aș spune, obligatorii pentru a trăi în pace cu noi și cu lumea din jur. Îmi place atât de mult colecţia The School of Life (și canalul lor de YouTube), pentru că pune în discuție o serie de probleme ale vieții, printre care sănătatea mintală, banii, cariera, tehnologia și nevoia de a schimba lumea.
Revenind la O educație emoțională, Alain de Botton dă curs unui demers de a preda inteligența emoțională. Deși, spune el, se presupune că perspectiva emoțională ar putea fi inutilă sau în esență imposibil de predat, situându-se dincolo de rațiune sau metodă. Ca urmare a acestei preconcepții, suntem lăsați să ne găsim propria cale cu ajutorul minții noastre extrem de complicate – o atitudine la fel de suprinzătoare (și la fel de înțeleaptă) precum sugestia ca fiecare generație să redescopere legile fizicii de una singură.
O parte din îmbunătățirea felului în care ne judecăm viețile implică învățarea unui mod – în manieră conștientă, deliberată – de a ne vorbi nouă înșine cu un ton nou și diferit, ce presupune autoexpunerea la niște voci mai bune. Avem nevoie să auzim voci constructive și binevoitoare îndeajuns de des și în situații destul de complicate, pentru a le simți ca pe niște răspunsuri normale și naturale, astfel încât, în cele din urmă, să devină gândurile noastre.
Arta conversației, Ileana Vulpescu, editura Tempus, 398 pagini
Dacă ați văzut seria de filme Before Sunrise, este o carte în stilul acela, construită, în mare, în jurul unor dialoguri sclipitoare și profunde despre viață, iubire, societate și așa mai departe. Ileana Vulpescu analizează lumea în care trăim prin filtrul psihologiei, al filosofiei, artei și literaturii. Este o carte inteligent scrisă, cu observații sclipitoare și utile despre lume. Multe dintre aceste observații și concluzii sunt prezentate în carte ca fiind sfaturi de la mama Sânzianei, protagonista romanului.
Mi-a plăcut mult o replică din roman: „Când ni se întunecă sufletul trebuie să îi aprindem o lumină. Când te simți lovit, apăsat de viață trebuie să-ți îndrepți ochii spre zona solară a speciei, să asculți muzică, să citești o carte, să te uiți la un tablou.” Și cred că această carte chiar poate lumina viața cititorului, iar asta o puteți descoperi citind fragmentele care urmează.
Mama, care nu plângea niciodată, mă învățase că nu-i frumos să-ți arăți rănile în fața nimănui, ci să ți le oblojești când ești singur, și chiar cicatricile să le ascunzi de ochii lumii.
Istoria secretă, Donna Tart, 857 pagini, editura Litera
Istoria secretă este un thriller cu pretenții intelectuale. Și când spun pretenții, nu sunt ironică – pe lângă acțiunea care te ține cu sufletul la gură, cu crime, societăți secrete și personaje misterioase, autoarea presară povești fascinante din istorie, filozofie și artă. Sub influența charismaticului lor profesor de limbi clasice, un grup de tineri inadaptați, inteligenți și excentrici de la un colegiu de elită din New England descoperă un mod de a gândi și de a trăi cum nu se poate mai diferit de existența banală a contemporanilor lor. Dar când depășesc granițele moralității, viața lor se schimbă profund și pentru totdeauna, și descoperă cât de greu poate fi să trăiești cu adevărat și cât de ușor este să ucizi.
Donna Tartt este câștigătoare a Premiului Pulitzer pentru romanul Sticletele, iar cu Istoria secretă ne dezvăluie o poveste demnă de tragedia greacă.
Geniul romanilor și probabil și defectul lor principal era obsesia ordinii. Acest lucru se poate vedea în arhitectura lor, în literatura lor, în legislația lor, acea negare înverșunată a întunericului, a iraționalului, a haosului. Grecii erau diferiți, ei aveau o pasiune pentru ordine și simetrie, la fel ca romanii, dar știau cât de copilăresc este să negi existența lumii nevăzute, a vechilor zei, a emoțiilor, a întunericului, a barbariei.
Formula – legile universale ale succesului, Laszlo Barabasi, editura Trei, 336 pagini
O carte bună, în stilul cărților lui Malcolm Gladwell, cartea profesorului Barabási, care a trăit în România o bună parte a vieții sale, îşi propune să revoluţioneze felul în care înţelegem succesul şi să ne ofere strategii prin care îl putem dobândi. Dezvăluind legile succesului şi evidenţiind cât de importantă este validarea comunităţii pentru dobândirea lui, Barabási oferă o nouă înţelegerea a modului în care poţi excela în societatea de azi. Cel mai important punct pe care îl subliniază Barabasi mi se pare faptul că succesul ține de felul în care te percepe comunitatea, și de aici pornește în a analiza și oferi formule ale succesului.
Succesul tău nu se referă la tine și la performanța ta. Se referă la noi și la modul în care noi percepem performanța ta.
Sunt curioasă ce cărți v-au plăcut cel mai mult în 2020. 🙂 Care este top 10 pentru voi?
here
znvouwmqf jyqty omvkwib litx ndpbwwvwwmjmsll
… [Trackback]
[…] Read More here to that Topic: luisaene.ro/top-10-lecturi-grozave-din-2020/ […]
… [Trackback]
[…] Read More on that Topic: luisaene.ro/top-10-lecturi-grozave-din-2020/ […]
… [Trackback]
[…] Read More on that Topic: luisaene.ro/top-10-lecturi-grozave-din-2020/ […]
… [Trackback]
[…] Here you can find 66776 additional Information on that Topic: luisaene.ro/top-10-lecturi-grozave-din-2020/ […]
… [Trackback]
[…] Info to that Topic: luisaene.ro/top-10-lecturi-grozave-din-2020/ […]